Salutare!
Uite că apare şi primul meu monolog pe blog... Deşi mi-am dorit întotdeauna să am un loc al meu unde să scriu şi care să fie numai al meu, acum că îl am, sunt puţin emoţionat... Sper să mă descurc şi îmi cer scuze de pe acum pentru eventualele greşeli :P
Am să încep prin a vă povesti o chestie care sper să nu sune ca o laudă... dar pentru asta e blogul, nu? K să scrii ş.a.m.d.
Azi am primit o ofertă să plec ca şi instructor de dans în America... E un club, care are mai multe şcoli de dans sportiv, deschise ca o franciză proprie... La 1 oră de New York... Am visat întotdeauna să merg în America, dar parcă e prea devreme şi mi-e uşor teamă... Este foarte tentant, încă nu am vorbit nimic concret, e doar la stadiul de propunere, însă e ispititor rău...
Ce să fac? Să plec? Să nu plec?
Cam aceleaşi întrebări mi le-am pus şi când a trebuit să mă mut la Bucureşti şi am plecat până la urmă... Cu mari emoţii şi cu maaaaare frică, dar uite că l-am avut pe Dumnezeu lângă mine şi zic, am reuşit... Mă simt fericit şi împlinit că fac în fiecare zi ceea ce-mi place... Şi dacă mai iese şi un bănuţ din asta, cred că e f bine... E f important să facem ceea ce ne place şi ne dorim în viaţă pentru că aşa ies lucrurile frumoase şi de calitate... şi până la urmă, pe lângă lucrurile materiale pe care nu le luăm cu noi, cu asta ne alegem în viaţă: clipele frumoase şi urâte... şi sper să fie mai multe dintre cele frumoase pentru fiecare.
Dar revenind: nu ştiu ce să fac... Dacă va fi totul ok şi va fi ceva concret...
Să plec? Să nu plec? Dacă o dau în bară? Dacă nu iese?
Ştiu k ar trebui să fiu pozitiv, însă e departe de casă, de prieteni, de tot... E departe rău... Nu e atât de uşor să renunţ dacă nu-mi va plăcea. Nu e totul atât de simplu, cred. Offf... Una dintre problemele şi dilemele vieţii mele: deciziile!!! Nu le suport....
Nu putem oare trăi într-o lume în care nu e nevoie să luam decizii? De ce nu intervine destinul de fiecare dată şi să rezolve tot fără ca noi să trebuiască să decidem încotro ne îndreptăm?
Şi cu toate astea, mi-ar plăcea f mult să ajung în America şi să meargă totul bine şi într-o bună zi, după ffffffffffff multă muncă, să fiu un super-dansator şi un mare coregraf... Mi-aş dori f mult asta, însă până atunci, mai e muuuuuuuuuuult de tras... Şi poate că asta e un pas spre acel vis... Să nu renunţăm niciodată la visele noastre pentru ca ele sunt motivul pentru care mergem mai departe de foarte multe ori. Asta pe lângă orgoliul şi ambiţia de a le arăta altora k putem, k am ajuns mai sus, k în ciuda neîncrederii lor am ajuns unde am visat... Cunosc şi eu nişte astfel de oameni. Sper să le demonstrez câte ceva într-o bună zi... Ei bine... Ar mai fi multe de zis pe tema asta, însă... mă aşteaptă CLUBULLLLLLLLLLL :))))
La ce e bună tinereţea, dacă nu să fie trăită la maxim? :)) Dar întotdeauna: "Protejaţi-vă!!!" şi nu mă gândesc la ce vă trece prin minţile voastre perverse... sau mă rog, ale noastre perverse :))
O seară minunata, vise frumoase şi liniştite şi să ne auzim cu bine!
Şi cum spun eu şi sper să vă obişnuiţi: pusicelu’ bye-bye!
7 comentarii:
Draga Bogdan,
Nu stiu cat te va ajuta asta, insa iti pot da urmatorul sfat, din punctul meu de vedere, poate cel mai bun: orice ai face si orice ai gandi acum, asculta-ti inima. Si acum, daca inima ta iti spune sa pleci catre un viitor mai bun, de ce nu? Orice incercare merita fructificata.
Si inca ceva, referitor la ceva ce chiar tu ai spus in corpul post-ului tau, mai exact: ”(...)si cu toate astea, mi-ar placea f mult sa ajung in america si sa mearga totul bine si intr-o buna zi, dupa ffffffffffff multa munca, sa fiu un superdansator si un mare coregraf...” As dori sa iti spun ca esti deja! Atat un superdansator, cat si un bun coregraf, ai dovedit asta si de aceea, atata lume a crezut si crede in continuare in tine!
Te pup cu drag si intotdeauna te voi admira si iti voi tine pumnii, indiferent unde vei performa...
Anisia
multumesc pt cuvintele frumoase, anisia si ai dreptate....asa am sa fac:)
Salut. Ne-am mai conversat daca iti amintesti, sper. Visele noastre se aseamana intr-o masura, prin profunzimea dorintei, insa al meu nu este indreptat spre dans, dar face parte si dansul insa in alta masura. Nu vorbesc despre mine ci despre dorinta ta pt care iti doresti sustinere. De aceea iti recomand cu sinceritate sa iti urmezi chemarea, si in special sa-ti asculti sufletul, inima, intuitita. Daca dorinta ta este mai mare decat temerea de a fi acolo, vei reusi. Toti cei care te iubesc, te vor sustine si trebuie sa te sustina si sa te incurajeze in a-ti urma visul, si a renunta la "egoismul" lor prin iubire, de a tine tine langa ei. In concluzie, mergi acolo daca iti doresti cu adevarat. Aceasta este mana destinului, si in cele din urma ti se va dovedi prin plecarea acolo, sau nu, daca aceasta este sansa vietii. Succes mult, incredere in tine si asteptam sa ne impartasesti decizia finala si experienta de acolo, daca vei pleca. Salut! Numai bine! :)
Suna frumos toate aceste urari de "urmeaza-ti inima, du visurile pana la capat"...
lucrezi in media de mai bine de 3 ani. stii ce inseamna unele vise implinite si ce inseamna de multe ori sa fii intr-un loc unde totusi ai locul tau bun si din care poti urca totusi.
a pelca peste hotare e tentant si stii din propria ta "familie" ca nu e usor si daca unul are noroc nu inseamna ca au toti.
si eu plec curand sa lucrez inafara, pentru altii, insa pt un vis ce il oresc implinit in romania.
mai bine sa fii uneori rintre primii la noi, in sens bun caci lucrezi cu talent si multa munca intr-un loc unde deja norocul si-a aratat existenta, decat multa munca si talent si multa concurenta si poate deloc noroc in alta parte.
nu zic nici sa te complaci, nici sa imi asculti "sfatul" insa viata mi-a aratat ca norocul sau Dumnezeu nu e mereu langa tine cand doresti ceva mai bun decat ce ai si tocmai din asta s-a nascut si vorba "pretuim ceva dupa ce nu mai avem"...
mai asteapta e indrumarea mea, inafara de un an doi din tienrete nu pierzi, castigi mai multa experienta si alfi daca sunt alte culmi mai inalte ce te pot ssutine decat ce speri sa gasesti.
vei fi sustinut orice decizie iei insa nu vei fi la fel sustinut daca gresesti. lumea te uita cand ai nevoie, de multe ori, nu te baga intr-o ceata din care sa iti pierzi firul...
Restul iti zic poate live, poate niciodata. Sper sa fii bine oriunde.
Stii foarte bine ca toti sau aproape toti iti vor spune "du-te.urmeaza-ti visul"...etc. Dar stii foarte bine ca raspunsul tot tu il ai.Si mai stii pana ca,pana la urma,orice cine ce ti-ar spune ,ai sa faci tot ceea ce o sa simti tu indiferent de ce te va sfatui lumea.
Stii foarte bine ca putini iti vor spune sa numergi din teama de a nu te pierde .Altii din invidie ca tu ai reusit ceva ce ei doar si-au dorit,altii pur si simplu pentru ca sunt Gica contra iti vor spune sa nu pleci ca la ce iti trebuie America sau alta tara
Si stii foarte bine ca foarte multi din cei care iti vor spune sa pleci ,iti vor spune doar de dragul cuvntelor ,doar de dragul ca,in cazul in care vei pleca si vei deveni un nume si acolo,sa se laude - "Vezi? eu i-am spus sa plece.Uite dovada." -
Hotararea iti apartine pentru ca pana la urma tu esti cel care isi asuma consecintele ,consecinte fericite sau mai putin fericite.
In concluzie: Adu-ti aminte ca atunci cand ai vrut sa te muti la Bucuresti ai fost atat de hotarat si indarjit sa obtii asta ca ai fi fost instare sa muti Bucurestiul la Cluj (stiu ca am mai spus asta :P ).Adu-ti aminte ca mereu Dumnezeu ti-a fost alaturi chiar daca ti-a fost greu ,chiar daca ti-a fost bine.Adu-ti aminte ca mereu ai avut langa tine oamenii de care ai avut nevoie ca sa rezolvi o situatie sau sa iesi dintr-o anumita stare.
Mingea e in terenul tau.Judeca ,analizeaza ,de data asta si cu mintea si cu inima.
Te-am citit. Te-am analizat si te intreb. Tu simti?
Daca simti atunci sigur vei stii ce ai de facut. Mai tarziu vei intelege de ce te-am intrebat asta! Numai bine. Fii binecuvantat!
Nu-mi imaginam ca dansul poate fi atat de expresiv.Cand dansezi reusesti sa poiectezi in jur o energie incredibila...
Trimiteți un comentariu